Natural - noiembrie 2025: Superluna, Cravata Galbenă și Lempeș

10 noiembrie 2025, ora 3:45 am

Mă trezesc din cauza unor zgomote de la vecinii de deasupra, care ori mută mobilă în toiul nopții, ori au de prins un zbor matinal, ori copilul a visat ceva urât, că mi se pare că plânge sau râde, nu sunt sigură, dar cert e că aleargă prin casă și eu nu mai dorm.

Degeaba încerc să mă culc la loc, tot îi aud vocea subțire și mă întreb ce o fi pățit. Dar, pe măsură ce trece timpul, îmi dau seama că ceva nu e în ordine.

Poate că sunt cu jumătate de creier adormit, habar n-am, dar aud sunetul destul de repetitiv, și la intervale aproximativ egale. Mă întorc cu fața în sus și ascult cu atenție. Și atunci îmi dau seama că nu se mai aude copilul.

Sar din pat, fug în living, înșfac telefonul, și apoi deschid ușa de la balcon. Apăs pe aplicația de identificat păsări. Înregistrez. Nu îmi găsește nimic. Dar eu îl aud. Un strigăt, pauză, apoi 3 strigăte. Apoi iar pauză. Apoi din nou – același lucru. Inima îmi bate tare. Aplicația nu îmi identifică nimic, e prea departe sunetul, dar l-am înregistrat. Opresc aplicația. Se oprește și sunetul. Asta a fost tot. Mai aștept un pic să mă conving, dar nimic. Liniște deplină. Care erau șansele să prind asta la fix?

Închid ușa, mă bag la loc în pat. Pare că vecinii s-au liniștit și ei. Nu știu ce pasăre tocmai am auzit, dar am o bănuială. Voi investiga mâine. Acum trebuie să încerc să mă întorc la somn. După ceva timp reușesc să adorm la loc.

A doua zi verific cu Andreea, prietena mea specialistă în păsări. După câteva discuții avem confirmarea: huhurez mic.

O pasăre mult mai greu de văzut decât de auzit. Vreo două nopți mai târziu, tot pe la 3-4 noaptea, am auzit-o din nou. Încă nu-mi vine să cred că e real ce trăiesc. Dacă tot nu prea dorm bine în ultima vreme, măcar aud păsările din pădure 🤭

Superluna Castorului, 5 noiembrie 2025

A fost cea mai mare superlună din cele trei din 2025. Am văzut-o la apus, din Munții Cindrel, unde am avut condiții superbe.

O superlună nu este doar o lună plină, ci una în care luna se află cel mai aproape de Pământ, de aceea se vede așa mare și luminoasă.

Pe 5 noiembrie, luna a fost la ~356 980 km față de Pământ, cea mai mică distanță pentru o lună plină din 2025.

Denumirea vine din tradițiile europene medievale de vânătoare a castorilor, care au fost ulterior adoptate de coloniști americani. Castorii erau vânați pentru blana lor, foarte valoroasă. Tradiția era să se pună capcane în perioada lunii noiembrie, înainte ca râurile și lacurile să înghețe, când castorii ar fi fost mai greu de prins. Luna plină din noiembrie oferea lumina necesară pentru vânătoare pe timp de noapte, astfel încât oamenii știau când să își verifice capcanele.

Mai este o superlună chiar mâine, pe 4 decembrie, numa’ zic :)

Rezervația Lempeș, Brașov, 22 noiembrie 2025

De mulți ani tot îmi doream să ajung pe Lempeș, dar cumva niciodată nu se aliniau planetele. S-au aliniat în sfârșit acum, și ce botez am primit... nici nu îmi vine să cred. A fost o zi incredibil de frumoasă, cu precipitații și soare în același timp, și știți ce înseamnă asta... Curcubeu!

Lempeș este o rezervație naturală de lângă Brașov care oferă o mare bogăție. Păduri de pini negri și roșii, priveliști spre Tâmpa, Postăvaru, chiar și Bucegii i-am văzut de acolo, și o locație perfectă pentru apus. E drept că am avut noroc cu vremea, dar mi-a întrecut toate așteptările și deja visez să mă întorc.

Dacă doriți să învățați despre pini, e locul perfect, vă invit să mergeți și să descoperiți cum să deosebiți pinul roșu de cel negru (sunt locuri unde sunt unul lângă altul) după conuri, scoarță și ace. Pinul roșu are conul mai mic, cu solzi în formă de romb, ascuțiți la vârf, pe când pinul negru are conuri mai mari (aprox. dublu) și are solzi rotunjiți. Pinul roșu (silvestru) are scoarța mai roșiatică și, dacă ne uităm în sus spre coroană, vom observa că în partea de sus scoarța este mult mai roșie-portocalie decât în partea de jos. Pe când la pinul negru scoarța este mai închisă la culoare și arată la fel de jos până sus.

Pin roșu de pe Lempeș la apus

Și dacă găsiți pe jos crenguțe căzute (de obicei sunt), luați ace de la pin roșu și de la pin negru și comparați-le. Ambele arată aproape la fel, în sensul că sunt 2 ace pe fiecare mănunchi, dar cele de pin negru sunt mult mai lungi (vorbim de exemplare mature, că la cele tinere e mai diferit).

Mă opresc, aici, că aș putea vorbi două zile despre pini, mergeți și vă jucați 😊

Cravata Galbenă

În final nu pot să nu menționez acest film minunat pentru care am fost de urgență la cinematograf. M-a impresionat foarte mult, poate și pentru că muzica e parte din mine de când mă știu, dar sigur nu doar de asta. Și mă bucur mult că am mai ajuns la cinema, că rar se întâmplă, deși îmi place foarte tare.

Dacă nu l-ați văzut, vi-l recomand, cu atât mai mult cu cât este o producție românească și onorează viața unui român foarte talentat, iar actorii care îl interpretează pe Sergiu Celibidache mi se pare că au făcut treabă excelentă. Ce mi s-a părut foarte fain e modul în care au pronunțat americanii numele românești. De vis!

Planuri pentru decembrie?

Încă n-am ajuns în centru la Târgul de Crăciun, probabil voi merge după 15 decembrie, că încă nu-mi vine să cred că mai e așa puțin până la sărbători. Dar marele plan pentru decembrie e să merg la Galați. Nu am mai fost de 6 ani, mai ales că de când sunt la Sibiu drumul e destul de lung. Dar abia aștept. Sper să fie vreme prielnică pentru condus.

Acum îmi dau seama că acesta e ultimul newsletter pe anul acesta, până în 2026 ne mai vedem pe instagram sau, dacă nu, vă doresc sărbători frumoase și tot ce vă doriți. Să ne auzim cu bine în ianuarie! Numai gânduri bune vă trimit!

Cu drag,
Alexandra

PS. Dacă doriți să faceți cartea mea cadou de Crăciun cuiva pasionat de natură, o puteți comanda până pe 16 decembrie și Moșul o va trimite numaidecât.

Vă foarte mulțumesc!